imi place fotbalul si nu ma feresc sa o spun. sunt stelist de mic, am crescut cu poze si postere ale echipei in casa. cu fanioanele cu scorurile notate de la meciurile din 85-86. cand am crescut, am mers pe stadion si mi-am sustinut echipa si am ajuns sa fiu foarte atasat de steaua. am trait si momente fericite, cum ar fi meciul cu valencia sau parcursul din europa din primavara lui 2006, au fost si dezamagiri crunte ca acele 4-2 cu middlesborough sau dinamo.

anul asta, in iarna, steaua era departe, departe rau si speram sa prindem poate un loc doi, cu mare noroc. in retur steaua a castigat pe toate planurile, cfr a pierdut si uite asa am ajuns sa cred ca putem castiga campionatul. un punct in derby si puteam sarbatori deja. dar nu! duminica, dinamo a aratat cum se joaca un derby si a castigat cu inima, dintr-un orgoliu pe care il invidiez. am plans de necaz cand am pierdut meciul ala dar continui sa sper. maine mai e o sansa, una mica, dar e. de fiecare data cand sunt stiri din sport si mai ales de la cluj imi creste pulsul si nu stiu ce sa fac, sa inceapa meciurile alea odata. maine pana nu da careva un gol sa se mai linisteasca lucrurile sunt sigur ca imi vor tremura dintii de emotie. sa inceapa odata ca numai suport!

fiecare avem pasaricile noastre asa ca sunt curios: tu ai pasiuni din astea nebune, care in anumite momente sa nu te lase sa te gandesti la altceva?